Hmmm, ce parfum de sărbătoare umplea casa, de fiecare Paști si Crăciun… Parfumul cozonacului cu mac și cu nucă… Cald și plin de înțelesuri,  ca o vorbă blîndă de-a bunicii, cufunda casa, statornicindu-se ca un împarat pe tron și se insinua apoi în fiece ungher. Celelalte armome păleau pentru mine și se lăsau dominate de singurul miros ce persista pînă noaptea tîrziu, poate chiar și pînă a doua zi dimineața…

Eu spărgeam nucile, le dădeam prin răzătoare și apoi priveam vrăjită cum se așeazau pe blatul dulce și se rulau ca un prunc ce se înfășează, în tava de copt a mamei. Dar cozonacul cu mac a fost mereu preferatul meu. Semințele mici si negre mă duceau cu gîndul la un lan plin de maci roșii, ca o gură cu buze cărnoase de fată neîncepută…

Ouă, lapte, zahăr și făină albă… nu știam pe-atunci că voi da socoteală pentru toate. Proteinele animale promovează tumoarea canceroasa, zahărul mușcă nesătul din calciul din oase si dinți, iar făina albă mătură din organism B-urile, ca o vijelie puternică, lăsînd nervii, mușchii, aparatul digestiv, pielea, părul, ochii, cavitatea bucală și ficatul pradă suferinței. Acuma știu!

Și combinația asta stranie de nostalgie, vinovăție și conștiență – pe care le-am trăit o vreme și de care am vrut să scap – s-a precipitat și s-a întrupat în noul Cozonac cu mac Moș Ene. Fără oua, fără lapte, fără bicarbonat de sodiu și fără zahăr sau făină albă!!!

ESENȚA

300 de grame de nuci caju

3 linguri de miere de salcîm

1 lingură de ulei de cocos (opțional)

1/2 linguriță de esență de vanilie bio/ semințele unei jumătăți de baton de vanilie

300 de grame de mac

coaja rasa a unei portocale bio

100 grame de sirop de agave raw/ 5 linguri de miere vie

ALCHIMIA

Nucile caju se transfigurează într-o rîșniță de cafea, pînă cînd făina rodită în procesul prefacerii se poate amesteca ușor cu vîrful degetelor  dimpreună cu 3 linguri de miere vie, 1 lingură de ulei de cocos și semințele de vanilie cu puteri antiseptice . Se întinde blatul pe o hîrtie de copt în strat subțire de un deget si se așează deasupra macul măcinat în rîșniță, îmbunat cu parfumul cojiței de portocală și dulceața mierii/siropului de agave pregatit. Se rulează apoi cu grijă, ca un papirus cu vorbe de amor, și se bagă la frigider preț de 15-20 de minute.  Se taie de-a dreptul în felii și felioare subțirele și se servește mai ales copiilor, cu un pahar de lapte de migdale să le bucure sufletul și să le curețe – cu reazămul magicului mac – organismul de metale grele, infiltrate diabolic în medicamente și vaccinuri… Macul din cozonac  e în tovărășie cu Moș Ene pe care-l cheamă pe la genele copilașilor, dacă papă cozonacul mai pe înserat…

A fost o dată ca niciodată un ținut îndepărtat, de-o frumusețe nemărginită… de care încă îmi aduc aminte…

Aici cerul e mereu senin, vîntul ți se joacă printre gene cînd îți mijești ochii de încîntare și face clopoțeii de argint, agățați în crengi cu panglici moi de mătase, să rîda vesel. Iar eu rîd cu ei! Păsări măiastre cu pene în culori de sărbătoare cînta cîntecul bucuriei, cu glas de aur…  Iar eu îl ascult, vrăjită!

Cît le place copiilor să se joace pe pajiștea cu flori parfumate, să se alerge chiuind pînă li se îmbujorează fața, ca un măr copt la soare…  Cu toții sîntem copii, aici! Iarba pare un brocart de smarald, țesut de mîini înzestrate cu meșteșugul magiei, iar  scorburile copacilor sunt loc de taină pentru zînele, spiridușii și elfii ținutului întreg!

Da, îmi aduc aminte bine de locul fără de supărări și suferințe… Nimeni nu se ceartă cu nimeni… Nimeni nu se îmbolnăvește și nu disperă… Nimeni nu urăște… Poți să fii ceea ce-ți dorești, aici… O zînă diafană cu aripi de borangic, poate! Un spiriduș ghiduș, pus pe pozne nevinovate, dacă vrei! O Scufitza Rawshie dăruită cu grația de a meșteșugi nectare și ambrozii pentru copii! O crăiasă gingașă stăpînind peste tărîmul bunăvoinței, de ce nu! Sau zeița iubirii, ți-ar plăcea?

Dacă vrei toate astea, închide ochii fizici si încearcă cu ochii minții și cu sufletul să vezi și să simți magia! Imaginează-ți că ești acolo. Și că acolo, e aici… Simte-ți puterea dorinței cum crește în tine, ca un abur cald, și te copleșește. Ai certitudinea că acolo a devenit în sfîrșit aici… Bine te-am gasit Aici, dragă sînziană și dragă spiridușule… în lumea făurită cu  gîndul curat… Bun-venit, acasă!

PS: Noua grafică, ce susține povestea Scufitzei Rawsii, a fost meșteșugită cu sufletul de Andreea Bițulescu, o zină cu har si mîini magice și a prins viată pe blog sub bagheta fermecată a Hoinarului (Alex Ciuca) și a spiridușilor săi. Le mulțumesc din toată inima. Iar cît despre voi, dragii mei, acest post și noua grafică sunt cadoul meu, de Sfintele Paști. Sărbători fericite!

FOTO VIA

Nectar divin de-as avea …  sa-i hranesc si sa-i indestulez pe toti copilasii mi-ar placea… Sa fie dulce ca mierea, proaspat ca primavara cea verde si inmiresmat ca fructele pirguite in creanaga, sub soare… Incarcat cu toate energiile pamintului si astrilor vazuti sau nevazuti, mustind de vitamine si enzime, daruindu-si puterea dintr-o sorbitura… Unde as putea gasi o asemenea licoare minunata?

Am cautat-o buchisind prin carti nenumarate si cu pas intins de nerabdare am intrebat si prin vecini… de stie cineva o asemenea bautura, care face oasele sa cresca puternice si dintii ca fildesul sa straluceasca… bolile sa le fringa, relele si ielele sa le alunge fara cazna, ca pe un nor de gind posac, ce se lasa dus cu vorba buna… Si am vazut ceva…

Verde ca roata iubirii, gros ca nectarul zeilor,  vesel ca un ris de copil, ce-si trage puterea din sinul mamei… Asa era in mintea mea si asa vi-l prezint si voua.

Doamnelor si domnilor,  Nectarul de stevie cu polen “Fat Frumos la curtea lui Verde Imparat”!!!

Are toate cele trebuincioase si pe deasupra! Calciu, fier, magneziu si potasiu, B-uri (inclusiv B12) si vitamina C, plus tooooti aminoacizii esentiali (caramizile proteinelor). Pentru ca se digera usor, iti aseaza – cu mina parca – puiul binisor in patut seara si mi ti-l adoarme ca pe un motanel cocotat pe soba (in varianta fara polen).  Dar e bun si dimineata, in loc de mic dejun, daca il fortifici cu jumatate de lingurita de polen crud (cauta in Piata Matache, la Mieraria Bodnariu sau la orice apicultor cumsecade). Ii da micutului tau energie pentru nazdravanii, tumbe, saga… pentru citeva ore. Si-i inlesneste o pofta de mincare… ca a unui lup, infometat, nemincat de citeva zile….

ESENTA:

4 frunze de stevie

2 linguri de miere

1/2 lingurita de polen crud

2 pahare cu bors proaspat “Tinerete fara batrinete”

1 mar potrivit, taiat in patru

1 banana, rupta in doua

ALCHIMIA

Ca-ntr-o joaca de prunci se pun de-a valma in blender ingredientele magice si se prefac intr-un nectar divin. Daca blenderul nu e foarte performant, se aseaza intii ingredientele solide, cu atita bors, cit sa le cuprinda. Dupa ce s-au transformat toate intr-o crema verde, ca o mina de iarba tinara, primavara, se lungeste compozitia cu borsul ramas. Se serveste in biberoane, cani, pahare si ulcici de pamint…

…iar copilasul creste… Creste intr-o zi, cit altii intr-un an… ca Fat Frumos la curtea lui Verde Imparat…