breast-awarness

Iată o informație despre care nu se suflă un cuvînt în “Luna Internațională a Luptei împotriva Cancerului de Sîn”, care stă să înceapă la întîi ocotmbrie. Și nu se suflă nici la noi, nici aiurea, în lume:
1,3 m-i-l-i-o-a-n-e de femei din America au fost fals diagnosticate și tratate cu metode chimice agresive și letale împotriva unui cancer de sîn pe care nu îl aveau! De către medici incompetenți sau diabolici, chiar!, așa cum a fost cazul oncologului Farid Fata (LINK AICI), condamnat la 45 de ani de închisoare pentru că a fraierit peste 500 de persoane că ar avea cancer, tratîndu-le cu citostatice toxice în valoare de 35 de milioane de doalari (just peanuts for Big Pharma).
Te rog, înainte de orice sprinceană ridicată, zîmbet ironic sau altceva, află că sursa informației nu e vreun blog obscur ori vreo fițuică de scandal sau vreun exaltat în febră mistică, ce-și revarsă obsesiile în spațiul public. Nu. Sursa este New England Journal of Medicine, una dintre cele mai prestigioase publicații de medicină din lume și, de altfel, cea mai veche (1812), cu apariție săptămînală, ce cuprinde nenumărate studii științifice peer-reviewed, publicate de cercetători științifici dintre cei mai stimabili.
screen-shot-2016-09-14-at-09-58-33

Uite că, la capătul a peste treizeci de ani de folosire a mamografiei ca principală strategie de luptă împotriva cancerului de sîn, New England Journal of Medicine a ieșit în față și cu toată onestitatea a arătat public, cu dovezi statistice, că metoda asta a fabricat 1,3 milioane de cancere de sîn,  acolo unde nu exista, de fapt, nici unul. Și asta doar în America! (Nu știm și, probabil, nu vom ști cum stă treaba în România, pentru că nimeni nu-și bate capul să facă analize pe subiectul ăsta. Prioritățile sînt altele, la noi!). Cu alte cuvinte, mamografiile sînt un tric murdar, o mașinărie de făcut bani, pe seama naivității și fricii de cancer a femeilor.

Să fi fost vorba de două-trei erori, articolul n-ar mai fi apărut, probabil, niciodată. Sau ar fi purtat, desigur, cu totul alt titlu. Dar erorile sînt în număr de unu-virgulă-trei-milioane! Și tot atîtea femei de peste 30 de ani, amăgite, chinuite inutil, otrăvite. Ca idee, doar în 2008, la nivelul SUA, 70.000 de femei au fost diagnosticate cu cacer de sîn în mod fals. Ca idee, cu 70.000 de suflete umpli mai mult de patru stadioane de fotbal, în Floreasca. Ca idee, înmulțește 70.000 cu 10.000 de dolari (cît e tratamentul cu citostatice, pe lună, în România de azi) ori 12 luni, ca să faci un calcul onest al banilor aruncați pe fereastră pe un singur an. Că suferința inutilă nu o poate calcula nimeni. Nici ca idee.

Intitulat “Efectul a trei decade de investigații mamografice asupra incidenței cacerului de sîn” (LINK AICI), studiul cercetătorilor științifici mai arată că, pe segmentul femeilor mai tinere de 40 de ani, cancerul de sîn a fost în exces și fals diagnosticat:

“Au fost detectate tumori, prin metoda screeningului mamografic, care n-ar fi dus  la simptome clinice niciodată”. (New England Journal of Medicine)

Încă o informație și închei!

Forma principală a cancerului de sîn depistată e carcinomul ductal in situ, cunoscut ca “stadiul zero” sau drept “cancer de sîn noninvaziv”. Spre deosebire de cancerul invaziv, carcinomul ductal nu se mișcă, nu se extinde, nu are simptome și, dacă e lăsat în pace, nu progresează. Și poate chiar să se resoarbă singur, în timp. Dar asta numai și numai dacă nu e depistat precoce, nu e diagnosticat drept cancer și nu e tratat, apoi, cu metode chimice agresive (faimoase pentru faptul, recunoscut oficial, că provoacă alte și alte cancere – despre asta și revista medicală Nature, ce se ocupă cu tipărirea studiilor științifice peer-revewed, a publicat AICI un studiu dezvăluind efectelor dezastruoase ale chimioterapiei).

Cum de mă încumet să spun asta: o altă publicație medicală prestigioasă, Lancet Oncology, a reprodus pe temă (LINK AICI) mai multe studii anul trecut, după ce s-a descoperit că și formele agresive de cancer par sa între în remisie totală, în timp. Cu condiția să fie lăsate în pace.

“Credem că multe cancere de sîn agresive detectate în urma mamografiilor repetate încetează să mai fie vizibile prin screening după șase ani, ceea ce sugerează că mersul natural al tumorilor canceroase la sîn tinde spre regres spontan”.

screen-shot-2016-09-14-at-10-15-50

Între timp, mastectomiile –  măsura de așa-zisă prevenție a cancerului de sîn –  sînt impuse ca proceduri standard pentru sănătatea mamară, din 2004 încoace, ajungînd un trend în rîndul femeilor perfect sănătoase, mai ales după ce Angelina Jolie a recurs la o dublă mamectomie în 2013, cu toate că nu suferea de nici o boală malignă. Pînă și CNN arăta într-o știre (LINK AICI), din martie 2016, proporțiile isteriei: în ultimii zece ani,  numărul dublelor mastectomii s-a triplat, cu toate că procedura nu mărește defel rata de supreviețuire, potrivit studiilor.

Citeste mai mult »

kvass1

avem o relație specială, el știe ce-mi place, eu știu ce-i place, îl asamblez cu tandrețe și îi dau să înghită, plescăind din axul său melcat, copane de morcovi după copane de morcovi, ciosvîrte de broccoli după alte ciosvîrte de broccoli, hălci proaspete de țelină și inimi vii de sfeclă, tăiate în două pe blatul din bucătărie – strălucitoare cromautopsie! Kuvings toarce mulțumit, ca o mîță mare, toarce, stoarce între măsele, fără grabă, pe îndelete, un suc roșu, consistent, pe care îl strîng într-o cupă curată și îl beau pe loc, în picioare, lacom, fără să respir. dar zilele trecute …

Citeste mai mult »

 

AttkissonB52

(Sharyl Attkisson, într-un USAF B-52, în 1999 – unul dintre primii jurnaliști care au zburat în misiune de luptă deasupra Kosovoului)

N-avea nici un rost să mai rămîn, a spus, într-un interviu, Sharyl Attkisson, la un an de la demisie. Nu mi s-a oferit niciodată șansa de a veni cu cazuri (de presă) mai bune. Aveam mai multe informații, mai multe surse, mai mulți furnizori de date (confidențiale), ba mai mult!, simțeam că pot produce știri mai grozave decît oricînd înainte, în cei 20 de ani de CBS News, și, totuși, cumva, îmi lipsea puterea de a le face să apară – oricare dintre ele –  la televizor“. 

Cariera în televiziune a ziaristei americane Sharyl Attkisson – în cinci rînduri cîștigătoarea prestigiosului premiu Emmy pentru jurnalism de investigație – s-a întins pe mai bine de trei decenii. În 2009, a arătat, cu dovezi, că așa-zisa pandemie a gripei porcine n-a fost decît o  isterie intens mediatizata,  complet nefondată și manufacturată. Dar libertatea de a acoperi corect subiectele fierbinți, de a ancheta pînă la sînge un caz, de a pune întrebări incomode autorităților – i-a fost încet furată. Anul trecut a părăsit CBS – o televiziune ca multe altele din SUA aflată, financiar vorbind,  la cheremul industriei farmaceutice și al altor industrii – la capătul unei lupte de aproape trei ani cu cenzura redacțională.

Citeste mai mult »

ultimele posturi