free-birds-602879l-imagine

Cînd ne-am instalat în fotoliile moi și încăpătoare din Grand Cinema Băneasa, jubilam deja. Citisem pe nerăsuflate sinopsisul animației “Free Birds” (distribuit de MediaPro Distribution) și acum făceam în minte traduceri pe înțelesul copiilor ale mesajului din film. Care-i despre viață și moarte și cum se așează ele în farfurie, cînd ai în mîna dreapta cuțitul și, în mîna stîngă, furculița. (Nu întîmplător, în dreapta, cuțitul și, în stînga, furculița. Niciodată întîmplător). Citeste mai mult »

1-trojan-horse-filip-mihail

Eram acum mai puțin de doi ani la Casa Rawz , loc unde se adunau, pe vremuri, cu mare bucurie, veganii din București. În seara aia, pentru că venise din America să-și lanseze ediția în limba română a ultimei sale cărți, Robert Young făcea un sprint lung si susținut între diversele posturi de televiziune, interviuri pentru gazete și întîlniri cu bloggeri pe sănătate, adică potențiali promotori ai volumului proaspăt lansat. M-a frapat – la prima vedere – imaginea unui tip îmbătrînit, cu calviție difuză, păr vopsit, cu pete maro pe obraz, tîmple și mîini, despre care nu trebuie să fii naturopat să știi că trădează un ficat depășit. Am dat un search pe google, i-am găsit vîrsta de  60 și ceva de ani și m-am gîndit la unchiul meu carnivor de la Cluj, care la 80 arată mai young decît Young. În fine,  am aruncat vina pe gene și mi-am mutat gîndul. Citeste mai mult »

pasca verticala

ceea ce am acum să vă arăt e o pască fără ouă, fără brînză, fără lapte, fără făină, fără bicarbonat de sodiu. și, da, fără foc. e o pască pe care aș vrea să o luați ca pe o soluție simplă, de sărbători, pentru toți cei care au intoleranță la lactoză, gluten, amidon, zaharuri rafinate. aș vrea să credeți că e doar o alternativă mai blîndă (cu stomacul) a variantei ei tradiționale. aș vrea să o priviți, deci, ca pe un demers pornit din cele mai bune intenții.

indiferent de ingredientele unei rețete, ar fi minunat dacă am putea simți, cu toate papilele, gîndurile bune, grija și tihna celui care o prepara. astea sînt, după mine, condimentele cele mai prețioase ale unei mîncări, în orice variantă ar fi ea gătită.

prin urmare, nu îndemn pe nimeni să întoarcă spatele tradiției și să refuze o felie de pască autentică, o bucată rumenă de cozonac, un ou roșu sau un pahar de vin. ba dimpotrivă. toate astea sînt în spiritul celei mai mari și frumose sărbători creștine. sînd simboluri puternice, pe care mă străduiesc și eu să le înțeleg cît mai bine.

Deci, iată rețeta:

INGREDIENTE PENTRU UMPLUTURĂ

o cană și jumătate de nuci caju rehidratate

o cană și jumătate de nuci de macadamia rehidratate

50 de grame de semințe de pin/cedru

sucul unei lămîi

sucul unei portocale

coaja rasă a două portocale netratate

50 de grame de merișor/stafide

miere, după gust

 

INGREDIENTE  PENTRU BLAT

două căni de nuci românești

o lingură rasă de ulei de cocos

2 linguri de miere de salcîm

esență naturală de vanilie

MOD DE PREPARARE

nucile se macină fin și, împreună cu uleiul de cocos, mierea de salcîm și esența naturală de vanilie, se frămîntă bine, pînă rezultă o cocă mai tare, de consistența unui aluat de pîine, cu care se tapetează, într-un strat gros de un deget, o formă rotundă de tort, cu inel detașabil.

nucile de caju, de macadamia, semințele de pin, mierea, sucul de lamîie și portocale se pun într-un  blender performant și se macină pînă se transformă într-o pastă moale și fină, în care se încorporează apoi merișoarele/stafidele și coaja de portocală. se așează totul în inel, peste blat.

se decorează, pe margini, cu fîșii subțiri din compoția de blat, rulate și răsucite, iar în mijloc, cu o cruce, din același aluat. se dă la rece, pentru o oră.

Numai lumină, dragii mei!

ultimele posturi